KABALA si literatura ei aramaica

Name: KABALA si literatura ei aramaica
SKU: 000F22
Availability: OutOfStock

Constantin Daniel (Autor)

LOGOS IUDAISM ֍ CABALA Carti de la [A] la [Z]en

Multa vreme studiul Kabalei a fost evitat de catre evrei - fiindca cei evlaviosi o socoteau eretica - iar cei invatati nu o credeau vrednica de un studiu temeinic. Parea sa fie o doctrina scrisa in hieroglife a caror taina n-a putut fi inca descifrata. De abia spre mijlocul secolului al XIX-lea...

Produsul nu mai este disponibil in magazinul nostru.

KABALA si literatura ei aramaica

Cere mai multe detalii

Adauga la Favorite

Cere mai multe detalii

Adauga la Favorite

Comanda prin telefon
L-V 9:30-17:30
0771.664.320

Livrare in Romania
1-3 zile lucratoare

Ridicare din Easybox
1-3 zile lucratoare

10 persoane viziteaza chiar acum aceasta pagina
Stoc limitat

Colectia

LOGOS

Anul publicarii

2009

Coperta

Brosata

Format

13 x 20 cm.

Numar pagini

160

ISBN

978-973-111-100-1

Cod Bare EAN

5948417060222

Frecvent citita impreuna cu:

15%

Spiritul pendulator - Eseurile de la Stuttgart (I)
20,⁴⁰ RON 24,⁰⁰ RON
15%

Solemnitatea ignorantei - Eseurile de la Stuttgart (II)
22,¹⁰ RON 26,⁰⁰ RON

Descriere

Multa vreme studiul Kabalei a fost evitat de catre evrei, fiindca cei evlaviosi o socoteau eretica, iar cei invatati nu o credeau vrednica de un studiu temeinic. Parea sa fie o doctrina scrisa in hieroglife a caror taina n-a putut fi inca descifrata. De abia spre mijlocul secolului al XIX-lea invatatii evrei au inceput sa cerceteze serios doctrinele si tezele Kabalei, pe care cei crestini, si dintre cei mai straluciti, incepusera sa le studieze mai demult din motive apologetice indeosebi. Intr-adevar, in sec. al XIII-lea, marele ganditor catalan Raymundus Lullus a incercat sa demonstreze ca invataturile Kabalei confirma doctrina crestina a Treimei, iar dupa el au scris despre Kabala pe care au cercetat-o cu pasiune asa-zisii kabalisti crestini: Johannes Reuchlin, Erasmus din Rotterdam, Pico della Mirandola si J. B. van Helmont.

Kabala constituie una din sursele insemnate din care au izvorat numeroase creatii literare, filosofice sau psihologice si de aceea nu trebuie nici ignorata, nici minimalizata ca fenomen cultural in trecutul gandirii europene.

CUPRINS

Preambul 5

CAPITOLUL I: Definitie 6

CAPITOLUL II: Originea antica a Kabalei 9

CAPITOLUL III: Doctrine esoterice si erezii iraniene, musulmane si crestine premergatoare Kabalei 29

CAPITOLUL IV: Originile medievale ale Kabalei 47

CAPITOLUL V: Literatura hasidica din Germania 64

CAPITOLUL VI: Scrierile de inceput ale Kabalei in Franta 70

CAPITOLUL VII: Scrierile kabalistice initiale in Spania 72

CAPITOLUL VIII: Sistemul Kabalei si Zoharul 80

CAPITOLUL IX: Kabala in secolele XVI-XVIII 103

CAPITOLUL X: Miscarea hasidica 112

CAPITOLUL XI: Kabala la crestini 116

TEXTE ALE ZOHARULUI

Simbolul nucii 121

Faptele lui Balac 123

ANEXA

Caartea Tainei (Sifra di Seniutha) 129

Cartea Facerii (Sepher Iesirah) 135

Marea adunare (Idra Zutta) 148

Bibliografie selectiva 152

Constantin Daniel

Licentiat al Facultatii de Medicina (in 1941) si al celei de Litere si Filosofie (in 1948), Constantin Daniel a profesat ca medic psihiatru la Policlina Batistei pana la moartea sa. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din 1976. A fost presedintele Asociatiei de Studii Orientale.

In cuvantul inainte la lucrarea sa Manuscrisele de la Marea Moarta, semitologul Athanase Negoita afirma urmatoarele: „Constantin Daniel a fost unul dintre cei mai autentici qumranologi. Desi doctor in medicina (si ce medic!), el era un magister si in orientalistica antica. Studiile sale de orientalistica, aparute in atatea carti si reviste rominesti si straine, l-au confirmat ca un mare savant".

Scurta nota autobiografica :

„Eu eram student la medicina si audiam totodata cursurile Facultatii de Filosofie din Bucuresti, cand am inceput sa ma apropii de orientalistica, in buna parte influentat si de profesorii Nicolae Predescu, Mircea Vulcanescu si Mircea Eliade, care, fiecare in felul sau, mi-au deschis cate o fereastra catre domeniu. Eram constient de faptul ca pentru a te putea initia cat de cat in orientalistica trebuie sa cunosti bine cateva limbi straine care nu sunt tocmai la indemana oricui. Eu eram stimulat interior de cunoasterea limbilor greaca si latina - ceea ce nu-mi ajungea. Din aceasta cauza, dupa ce am luat licenta in sociologie, cu profesorul Dimitrie Gusti, am pornit serios la treaba: am inceput sa studiez greaca veche, apoi slava veche, apoi ebraica (cu profesorul Meyer Halevy) si aramaica, dezvoltandu-mi-se gustul pentru egiptologie – pe care mi l-am satisfacut deprinzand «alfabetul» de la profesorul Frenkian, singurul nostru specialist in egipteana veche."

Constantin Daniel

Opere selective:

- Civilizatia feniciana, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1970;

- Gandirea egipteana antica in texte, (Colectia "Bibliotheca Orientalis"), Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1974 ; Editura Herald, Bucuresti, 2008;

- Civilizatia Egiptului antic, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976;

- Orientalia Mirabilia, (Colectia "Bibliotheca Orientalis"), Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1976 ;

- Tablitele de argila - Scrieri din Orientul antic (in colaborare cu Ion Acsan), Biblioteca pentru toti, Bucuresti, 1976; Editura Herald, Bucuresti, 2008;

- Scripta Aramaica, (Colectia "Bibliotheca Orientalis"), Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1980 ; Editura Herald, Bucuresti, 2008;

- Civilizatia sumeriana, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983;

- Cultura spirituala a Egiptului antic, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1985;

- Pe urmele vechilor civilizatii, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987.