Doctrinele esoterice ale islamului

Nascut in 1908 intr-o familie de elvetieni protestanti de origine germana, Titus Burckhardt continua stralucit preocuparea, de traditie, pentru arta a acesteia: fratele bunicului sau fiind celebrul Iacob Burkhardt, important istoric al artei, iar tatal sau, Carl Burckhardt, un sculptor cu renume in epoca. Locuind la Basel, il intalneste pe Fritjof Schuon - cunoscut exeget al traditiei islamice si conducatorul de mai tarziu al grupului initiatic alawit din Elvetia. Urmeaza mai multe scoli de arta din Elvetia si Italia, dar atractia Islamului, mai ales prin preocuparea pentru arta islamica, este foarte puternica. De aceea pleaca in Maroc, la Fez, unde ramane mai mult timp, invatand temeinic limba araba si contactand mediile initiatice existente la vremea aceea in Magreb. O data cu primire sa in ramura alawita, face parte din grupul initiatic si de studii ale esoterismului din diferite religii si traditii format in jurul revistei Voile d'Isis - ulterior Etudes Traditionnelles - care il are in frunte pe Rene Guenon. Din perioada interbelica dateaza si legatura sa cu Vasile Lovinescu - cel mai important exeget al traditiilor din cultura romaneasca - , legatura ce va dura mult timp si care a capatat o consistenta cu totul exceptionala prin integrarea acestuia in aceeasi ramura initiatica. Intre 1950 1960 Burckhardt este directorul artistic al editurii Urs Graf din Olten, langa Bale. A indeplinit si o serie de functii publice culturale: reprezentant UNESCO pentru inventarierea patrimoniului arhitectonic al orasului Fez, director de expozitii de arta islamica la Hayward Gallery, organizator al Festivalului "Lumea Islamica" la Londra, etc. Moare la Lausanne in anul 1984.

Carti si traduceri de Titus Burckhardt:

1950 - Cle spirituelle de l'astrologie musulmane d'apres Muhy d din Ibn Arabi, Etudes Traditionelles, Paris;

1952 - Introduction aux doctrines esoteriques de l'Islam, Messerschmidt & Alger.

1953 - De l`Homme Universel (Al Insan al Kamil), Derain, Lyon; traducere din opera lui Abd al Karim al Jili;

1955 - La Sagesse des prophetes, Albin Michel, Paris. Traducere (partiala) a lucrarii lui Muhy d din Ibn Arabi, Fusus al Hikam.

1958 - Principes et methodes de l'art sacree, Paul Derain, Lyon.

1958 - Siena: Stadt der Jungfrau, U Graf Verlag, Olten.

1960 - Alchemie, Sinn und Weltbild, Olten: Walter.

1967 - L'alchimie, science et sagesse, Planete, Paris.

1960 - Fes, Stadt des Islams. U Graf Verlag, Olten.

1992 -  Fes, City of Islam, Cambridge, ITS.

1962 - Chartres und die Geburt der Kathedral, U Graf Verlag, Olten.

1970 - Die maurische Kultur in Spanien, Munich, Callwey.

1972 -  Moorish Culture in Spain, Allen & Unwin, London.

1985 - L'art de l'Islam: langage et signification, Paris: Sinbad.

1978 - Lettres d'un maitre soufi, le shaykh al Arabi ad Darqawi, Dervy, Paris;

1987 (postum) - Apercues sur la connaissance sacre. Arche, Milan;