15%

Traditii religioase si traditii metafizice

Rene Guenon (Autor)

Aveti in mana o enciclopedie sub forma unei culegeri de texte guenoniene care traverseaza cele mai influente arii ale spiritualitatii din istoria civilizatiei umane: cartea detaliaza pe de-o parte ideile de fundament ale traditiei abrahamice, de consistenta religoasa ‒ iudaism, crestinism si islam ‒, si surprinde, pe de alta parte, esenta filonului ezoteric reprezentat de hinduism si daoism.

Disponibil in stoc
Traditii religioase si traditii metafizice
33,57 RON 39,50 RON
(-15%)
33,57 RON 39,50 RON
Costurile de livrare nu sunt incluse
Colectia
PHILOSOPHIA PERENNIS
Anul publicarii
2020
Coperta
Brosata
Format
13 x 20 cm.
Numar pagini
320
ISBN
978-973-111-798-0
Cod Bare EAN
5948417230199

Descriere

Aveti in mana o enciclopedie sub forma unei culegeri de texte guenoniene care traverseaza cele mai influente arii ale spiritualitatii din istoria civilizatiei umane: cartea detaliaza pe de-o parte ideile de fundament ale traditiei abrahamice, de consistenta religoasa ‒ iudaism, crestinism si islam ‒, si surprinde, pe de alta parte, esenta filonului ezoteric reprezentat de hinduism si daoism.

Prin viziunea de altitudine pe care a oferit-o culturii europene despre cele mai importante surse de cunoastere si de practica de elevare spirituala, René Guénon ne ajuta de-o potriva sa ne intelegem radacinile culturale, puterea pe care o avem de a actiona in prezent dar si sa identificam reperele unui viitor pe care sa il cream asa cum ni-l dorim: integrativ, o realitate in care cultivarea respectului egal pentru toate civilizatiile este o valoare comuna.

Prezentand aceste linii de traditie spirituala dupa criteriul metafizic ‒ religios Guénon subliniaza, in stilul sau vizionar, unitatea fundamentala, evolutia si raportul dintre traditiile metafizice si religii dar si legatura de profunzime intre a cunoaste (modus cognoscendi) si a trai, a percepe sensibil (modus vivendi) variatele paliere ale realitatii, asa cum omul a invatat sa o faca prin intermediul diverselor filoane de spiritualitate.


„Cititorul va constata (lecturand aceasta culegere de texte) ca ceea ce este specific intr-o traditie anume, particulara, nu este si nu poate fi decat o consecinta a veridicitatii, unitatii si vastitatii fondului comun, metafizic, care se regaseste si in Traditia Primordiala si universala.”

Teodoru Ghiondea

„Doctrina Unitatii (adica afirmatia ca Principiul oricarei existente este in mod esential Unu) este un punct fundamental comun tuturor traditiilor ortodoxe; putem spune chiar ca identitatea lor de fond apare cel mai clar in acest punct, traducandu-se pana si in expresie. Intr-adevar, cand e vorba despre Unitate, orice diversitate se sterge; doar cand coboram spre multiplicitate apar diferite forme, modurile de expresie multiplicandu-se si ele odata cu lucrurile la care se raporteaza, fiind susceptibile de variatii indefinite pentru a se adapta la circumstante de timp si de loc. Insa „doctrina Unitatii este unica” (conform formulei arabe: Et-Tawhidu wahidun), adica aceeasi pretutindeni si intotdeauna, invariabila precum Principiul, independenta de multiplicitate si schimbare, care nu pot afecta decat aplicatiile de ordin contingent.”


„Scopul este mereu acelasi si nu poate fi in niciun caz altul decat cunoasterea, caci doar prin si in aceasta isi «realizeaza» fiinta, in mod real, toate posibilitatile.”

„Caile spre Dumnezeu sunt la fel de multe ca si sufletele oamenilor.”

„In mod direct sau nu, orice traditie este legata de origini si provine din Traditia Primordiala. [...] ideea ce trebuie evidentiata in special aici este cea a unei transmiteri regulare si neintrerupte ce constituie «lantul» ce uneste prezentul cu trecutul si trebuie sa se continue din prezent spre viitor: acesta este «lantul traditiei» sau «lantul initiatic».”

René Guénon

CUPRINS

CUVANT - INAINTE 5

TRADITIA EBRAICA 15

  1. Qabbalah – Cabala ca traditie ezoterica; 17
  2. Cabala si stiinta numerelor. 23

III. Cabala evreiasca –. 33

  1. Siphra di-Tzeniutha –. 51

TRADITIA CRESTINA 57
I. Despre limbile sacre

  1. Crestinism si initiere – radacinile ezoterice si caracterul initiatic al crestinismului timpuriu;

III. Hristos. Preot si rege – „Globul lumii” ca simbol al Regatului;;

  1. Sfantul Bernard –
  2. Sfantul Graal

TRADITIA ISLAMICA 119

  1. Ezoterismul islamic – exoterism si ezoterism, „ 121
  2. Coaja si samburele 131

III. Et-Tawhid – doctrina Unitatii; atributele divine si eroarea politeismului; monoteismul. 137

  1. El-faqru – discutie despre fiinta umana – ca si intreaga fiinta – considerata nula in fata 141
  2. Er-Rūh – „Spiritul” inteles ca „Lumina”; despre alif si ba; 146
  3. Note despre angelologia alfabetului arab – micul Jafr si marele Jafr. 151

VII. Chirologia in ezoterismul islamic 155

VIII. Influenta civilizatiei islamice in Occident – transmiterea stiintei si filosofiei grecesti catre europeni prin intermediul traditiei islamice, a musulmanilor. 161

  1. Creatie si manifestare –169
    X. Sayful-Islam . 177

TRADITIA HINDUSA 183

  1. Spiritul Indiei – Opozitia Orient-Occident, 185
  2. Doctrinele hinduse – Esenta pur metafizica a traditiei hinduse;. 195

    III. Dharma – Gandirea esentialmente sintetica a celor din vechime; 207

    IV. Varna – Varna ca expresie a principiilor traditionale si reflex al ordinului cosmic in ordinul social uman. 213

    V. Teoria hindusa a celor cinci elemente 219
  3. Kundalini Yoga – 239

    VII. Tantra si magie – tantrism si magie; 253

VIII. Sanathana Dharma –257

  1. Maya – Coomaraswamy traduce Maya prin arta si nu prin iluzie; 267
  2. Nama-rūpa – individualitate, esenta si substanta; starea angelica, supraindividuala, deva; opera de arta, intre arhetip si individ; „numele” unei fiinte este „esenta” sa; auz-esenta-eter vs. vaz-forma-foc. 271
  3. Atma‑Gita – Bhagavat:

    XII. A cincea Veda 283

DAO SI CONFUCIANISM 291

  1. Influentele ratacitoare –293

    II. Daoism si confucianism –. 301

 


Rene Guenon

René Guénon s-a nascut la 15 noiembrie 1886, in Blois. In 1904 a venit la Paris, inscriindu-se la Colegiul Rollin, ca student la matematica. In 1908, Guenon frecventa deja „scolile" ocultiste ale epocii. Initiat in Francmasonerie, in Ordinul Martinist, student al Scolii Hermetice a lui Papus, el a devenit o figura cunoscuta in miscarea ezoterica de atunci; in 1909 ajunge membru al Bisericii Gnostice, cu numele Palingenius.

Perioada 1908-1912 este foarte enigmatica. Superiores Incogniti il investesc pe René Guénon cu functia de restaurator al Traditiei primordiale in Occident, mai precis cu rolul de transmitator si talmacitor al adevarurilor absolute, in vederea modificarii mentalitatii occidentale. Intre 1909 si 1912, realizarea metafizica (cel putin teoretica) a lui Guénon era un fapt implinit, dovada fiind articolele scrise de el atunci, articole care prevestesc cartile de mai tarziu. Intrucat initierea sa era una „universala", Guénon a „particularizat-o", ajungand initiat in hinduism, daoism si masonerie; iar in 1911-1912 s-a atasat de traditia islamica, luand numele „slujitorul Unicului", Abdel Wahed Yahia. 

 Desi opera sa ca sambure spiritual, dar si ca expunere discursiva era deja constituita, abia dupa zece ani Guénon a inceput sa-si publice cartile. Primul Razboi Mondial l-a impiedicat sa se manifeste mai repede, si doar in 1921 ii apare prima carte, despre traditia hindusa. In deceniul urmator, el si-a publicat toate scrierile fundamentale, si tot acum devine „inima" si „intelectul" revistei Études Traditionnelles.

 In 1930 paraseste definitiv Franta, stabilindu-se pentru tot restul vietii la Cairo. Desi „sihastrit" in Egipt, Guénon a continuat sa exercite o influenta peremptorie asupra Occidentului. Articolele lunare ce apareau in Études Traditionnelles, corespondenta de o vastitate uluitoare si cartile scrise in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial au completat opera sa. 

 Desi a declarat raspicat ca nu accepta discipoli, René Guénon a influentat pe multi prin opera sa. Cel mai valoros colaborator al sau a fost Ananda Coomaraswamy; scrierile acestuia sunt, dupa ale lui Guénon , cele mai puternice si mai sincere din domeniu traditional, cele care pot fi luate ca referinta fara nicio ezitare. Dar cea mai mare speranta (din punct de vedere initiatic) Guénon si-a pus-o in Frithjof Schuon, care, convertit la islam, a instituit o „cale initiatica" pentru Europa. Acestei cai i s-au atasat romanii Mihai Valsan si Vasile Lovinescu. Printre alti „invatacei" mai cunoscuti ii vom mentiona pe Titus Burckhardt si pe Martin Lings. Mihai Valsan a devenit, dupa moartea lui Guénon, redactor-sef al revistei Études Traditionnelles si a inceput publicarea operei postume a acestuia.

 Dupa o suferinta fizica intensa, René Guénon paraseste lumea aceasta la 7 ianuarie 1951.

Mircea A. Tamas

Ce spun alti cititori

Ai citit cartea?
Posteaza recenzia

Detalii

SKU
00PH019
Anul aparitiei
2020
Tip coperta
Brosata
Format
13 x 20 cm.
Teme de interes
Calatorie prin vechile traditii, René Guénon - Relevanta traditiei in actualitate, titluri Herald
Limba
Romana
Nr. pagini
320
ISBN
978-973-111-798-0
Traducator
Daniel Hoblea

Articole