Simbolismul Crucii

Descriere

„Guenon, filosof esoteric francez contemporan, nu trateaza simbolismul crucii in sens restrans, crestin, si nici intr-unul restrictiv din punct de vedere al imaginii efective a obiectului de referinta. El este discutat in primul rand din perspectiva metafizica, aceasta fiind, sustine autorul, si cea mai importanta. Apoi semnificatia sa este regasita in interpretarea altor structuri cu aceeasi virtute explicativa dar cu o, daca putem spune astfel, geometrie diferita, cum este Arborele cu sarpele incolacit in jurul trunchiului sau tesatura cu firele sale intersectate. Firul rosu este mentinut de unghiul unic de abordare a intregii lucrari ce rezoneaza, de altfel, si cu pozitia autorului: sensul simbolic al unui fenomen sau al unui lucru nu il exclude pe cel istoric. Aceasta pentru ca, de fapt, cel din urma este conditionat, caci derivat, din principiul metafizic, care este cel esential de raportare. Celelalte niveluri de interpretare sunt contingente. In acest sens crucea reprezinta un soi de busola de orientare in mijlocul starilor multiple de existenta a ceea ce este real: Fiinta. Structura ei trimite, pe verticala, la ierarhia tipurilor ontologice (determinate de Fiinta) si, pe orizontala, la amploarea individualitatilor acestora. Lucrarea este densa conceptual, profunda, si nu ne lasa sa uitam nici o clipa intentia autorului de a vorbi despre ceea ce e cu adevarat semnificativ, real.”

Irina-Gabriela Buda

*

„Crucea, am spus-o, este un simbol care, sub diverse forme, se intalneste aproape pretutindeni, si asta inca din cele mai vechi timpuri; prin urmare, ea este foarte departe de a apartine in mod propriu si exclusiv crestinismului, cum ar putea fi tentati sa creada unii. Trebuie spus chiar ca crestinismul, cel putin sub aspectul sau exterior si indeobste cunoscut, pare sa fi pierdut intrucatva din vedere caracterul simbolic al crucii pana la a nu o privi decat ca pe semnul unui fapt istoric. In realitate, aceste doua puncte de vedere nu se exclud catusi de putin, cel de-al doilea nefiind intr-un anumit sens decat consecinta primului; dar acest mod de a considera lucrurile este atat de strain majoritatii contemporanilor nostri, incat trebuie sa ne oprim putin asupra lui pentru a evita orice neintelegere.”

Réne Guénon

CUPRINS

Cuvant inainte 7

I. Multiplicitatea starilor fiintei 15

II. Omul Universal 23

III. Simbolismul metafizic al crucii 29

IV. Directiile spatiului 35

V. Teoria hindusa a celor trei guna 47

VI. Unirea complementarelor 53

VII. Rezolutia opozitiilor 59

VIII. Razboiul si pacea 73

IX. Arborele din mijloc 79

X. Svastika 91

XI. Reprezentarea geometrica a treptelor existentei 95

XII. Reprezentarea geometrica a starilor fiintei 101

XIII. Raporturile celor doua reprezentari precedente 105

XIV. Simbolismul tesutului 107

XV. Reprezentarea continuitatii diferitelor modalitati ale unei stari a fiintei 117

XVI. Raporturile punctului cu intinderea 23

XVII. Ontologia Rugului aprins 129

XVIII. Trecerea de la coordonatele rectilinii la coordonatele polare; continuitatea prin rotatie 135

XIX. Reprezentarea continuitatii diferitelor stari ale fiintei 139

XX. Vortexul sferic universal 143

XXI. Determinarea elementelor reprezentarii fiintei 147

XXII. Simbolismul extrem-oriental al yin-yang; echivalenta metafizica a nasterii si mortii 151

XXIII. Semnificatia axei verticale; influenta Vointei Cerului 157

XXIV. Raza Cereasca si planul ei de reflexie 164

XXV. Arborele si sarpele 173

XXVI. Incomensurabilitatea intre fiinta totala si individualitate 181

XXVII. Locul starii individuale umane in ansamblul fiintei 185

XXVIII. Marea Triada 189

XXIX. Centrul si circumferinta 195

XXX. Ultime remarci asupra simbolismului spatial 201