Magia Naturala

Descriere

In prezent, magia este un cuvant care, dincolo de bagatelizarea lui prin asocierea cu unele practici subculturale, continua sa induca o stare de suspiciune sau de curiozitate, caci, un lucru e sigur, "magia" a fost intotdeauna la moda. Insa, mergand in urma cu cinci sute de ani, Agrippa ne invata ca magia este o "stiinta" sau mai degraba un triumf al omului pregatit sa cerceteze, sa cunoasca si sa stapaneasca secretele mereu insondabile ale lumii in care traim.

Agrippa avea o vasta cultura enciclopedica si era un mare cunoscator atat al autorilor din antichitate, pe care ii citise in original, cat si al tuturor celor care, de-a lungul secolelor, s-au facut remarcati prin scrierile lor, pana in timpurile Renasterii contemporane cu el. Contaminat si fascinat de ideile cuprinse in textele hermetice, el a continuat sa creada in maretia omului care, prin gandirea sa, este "Dumnezeu muritor".

De Occulta Philosophia reprezinta o insemnata contributie la reflectia filosofica din Renastere asupra magiei si a relatiei acesteia cu religia. Agrippa se situeaza in continuitatea magiei "naturale" a lui Ficino si Pico, insa largeste ideile pe care le-a gasit in vastele sale surse pentru a elabora o conceptie despre ocult mult mai cuprinzatoare. Este motivul pentru care opera sa a ajuns sa fie unanim recunoscuta drept cea mai importanta realizare din istoria ocultismului occidental.

*

"De Occulta Philosophia, in fapt, nu trateaza decat despre religie, despre Dumnezeu si despre numele si atributele lui, despre demoni si despre ingeri, despre inteligente si despre genii, despre jertfe, despre om si despre slabiciunile lui. Urmarind lucrarile tuturor teologilor, filosofilor si cabalistilor, Agrippa nu spune nimic sau nu ne invata altceva decat acele lucruri pe care le‑a extras, dupa cum el insusi o spune, din carti tiparite, citite si bucurandu‑se de o inalta pretuire, ca cele scrise de Platon, Porphyrios, Proclos, Calcidius, Synesius, Ammonius, Psellos, Albert cel Mare, Roger Bacon, Guillaume de Paris, Galatin, Ioan Pico, Reuchlin, Riccius, precum si de altii, adica din carti ce ar putea fi banuite de magie numai de aceia care se sperie ori de cate ori intalnesc un lucru ce nu le este cunoscut si care ii inspaimanta".

(G. Naude)

CUPRINS

Nota traducatorului 5

Avertisment 7

Apologia lui H. C. Agrippa 12

I. Planul intregii Lucrari 27

II. Ce se intelege prin Magie. Care sunt partile ei si cum trebuie sa fie acela care isi face din ea o indeletnicire? 28

III. Despre cele patru Elemente, despre calitatile lor, despre alcatuirea si amestecurile acestora. 32

IV. Trei moduri diferite de apreciere a Elementelor 34

V. Despre naturile minunate ale Focului si Pamantului 35

VI. Despre naturile minunate ale Apei, Aerului si Vanturilor 39

VII.Despre Genurile Alcatuirilor, despre raporturile pe care acestea le au cu Elementele, si despre raporturile pe care Elementele le au cu Sufletul, Simturile si Deprinderile. 46

VIII. Despre modul in care Elementele se regases in Ceruri, in Stele, in Spirite, in Ingeri si in Dumnezeu insusi. 48

IX. Despre modul in care Insusirile Lucrurilor Firesti nasc Elementele 51

X. Despre Virtutile Oculte ale lucrurilor 53

XI. Modul in care Virtutile Oculte sunt Induse in speciile lucrurilor, prin Eide, prin intermediul Sufletului lumii si prin razele Stelelor, si despre lucrurile in care virtutea oculta este mai pregnanta. 55

XII. Modul in care virtutile de acelasi fel ii influenteaza pe Diferitii Indivizi 57

XIII. De unde vin virtutile oculte ale lucrurilor 58

XIV. Ce este Spiritul Lumii si care este legatura lui cu virtutile oculte? 64

XV. Cum trebuie cercetata si apoi facuta dovada virtutilor aflate in lucruri pe calea Asemanarii 67

XVI. Despre modul in care Infaptuirile diferitelor virtuti trec dintr-un lucru in altul si cum se transmit ele reciproc 69

XVII. Cum pot fi cunoscute si experimentate virtutile lucrurilor prin Prietenia sau prin Dusmania dintre ele 71

XVIII. Despre pornirile spre Neprietenie 74

XIX. Despre cum se pot cunoaste si experimenta insusirile unui lucru anume prin bunatatea Individului 77

XX. Despre insusirile firesti ce se manifesta in toata Substanta unui individ si care, in altii, se manifesta doar in anumite Parti sau membre 78

XXI. Despre insusirile pe care toate cele ce sunt le au in timpul Vietii si despre cele care le raman dupa Moarte 79

XXII. In ce fel Lucrurile aflate mai Prejos sunt supuse celor aflate mai Presus si ceresti si despre felul in care Corpul omenesc, Indeletnicirile si Moravurile oamenilor sunt dictate de Stele si de Semne 82

XXIII. Cum putem cunoaste care dintre lucrurile din natura sunt in legatura cu Stelele si care sunt supuse Soarelui 85

XXIV. Despre lucrurile ce sunt dependente de Luna 88

XXV. Despre lucrurile aflate sub influenta lui Saturn 90

XXVI. Despre cele aflate sub influenta lui Jupiter 92

XXVII Despre toate cate se afla sub obladuirea lui Marte 93

XXVIII. Despre cele care depind de Venus 94

XXIX. Despre cele care il urmeaza pe Mercur 95

XXX. Lumea Sublunura, cu toate cele continute in ea, este impartita intre Planete 96

XXXI. Cum sunt impartite intre Planete Provinciile si Regatele 97

XXXII. Despre cele influentate de Semnele zodiacale si de Stelele fixe; despre reprezentarile lor si despre asemanarile dintre ele 98

XXXIII. Despre Pecetile si Caracterele ce se regasesc in Lucrurile din natura 101

XXXIV. Cum pot fi Atrase influentele si potentele corpurilor Ceresti prin Lucruri firesti 104

XXXV. Despre Amestecurile dintre Lucrurile Firesti si despre Folosinta lor 105

XXXVI. Despre Unitatea Lucrurilor din amestecuri, despre cum anume isi primesc ele Forma si despre sensurile Vietii 106

XXXVII. Cum putem sa atragem din inalt, prin anumite Preparative naturale si artificiale, unele Binefaceri Ceresti si Vitale 108

XXXVIII. Cum putem primi din inalt Daruri, nu doar Ceresti sau Vitale, ci si unele haruri Intelectuale si Divine 111

XXXIX. Despre Materiile acestei lumi care sunt bune pentru atragerea Divinitatilor ce conduc lumea, precum si pe slujbasii lor, Daimonii 113

XL. Despre modurile in care cineva poate "Lega", de ce fel sunt aceste legari si cum se fac ele 115

XLI. Despre Otravuri si despre virtutile lor 116

XLII. Despre uimitoarele Puteri ale unor Otravuri 117

XLIII. Despre Fumigatii, despre cum actioneaza ele si despre puterea lor 122

XLIV. Compozitii ale unor Fumigatii in functie de Planete 124

XLV. Despre Licori, Unguente, Filtre si despre virtutile lor 126

XLVI. Despre modurile de a lega, sau despre Legari, si despre lucrurile ce se poarta Atarnate 129

XLVII. Despre Inele si despre cum trebuie facute ele 131

XLVIII. Despre virtutile Locurilor si carei Stele ii corespunde fiecare loc 132

XLIX. Despre Lumina si despre Culori, despre Faclii si despre Lampi; despre cum sunt repartizate Culorile in Stele, in Domiciliile acestora si in Elemente 135

L. Despre Deochi si despre cum se deoache 138

LI. Despre unele Ritualuri cu Urmari miraculoase 140

LII. Despre Fete, despre Gesturi, despre Complexitatea corpului si Infatisarea sa, ce determina ele, care sun bazele Fizionomiei, ale Metoposcopiei, ale Chiromantiei si ale celor facute pentru arta Divinatiei 143

LIII. Despre Divinatii si despre Auguri 146

LIV. Despre diferite Animale, despre Alte lucruri si despre semnificatia lor in Auguri 149

LV. In ce fel se adeveresc Auspiciile prin straluminarea Simturilor firesti, si despre regulile dupa care pot fi incercate acestea 158

LVI. Despre Preziceri prin Fulgere si Trasnete si despre cum trebuie interpretate previziunile si fenomenele Suprafiresti 164

LVII. Despre Geomantie, despre Hidromantie, despre Aeromantie si despre Piromantie, adica despre cele patru moduri de a ghici prin cele patru Elemente 167

LVIII. Despre cum pot fi Reinviati mortii, despre Somnul in-delungat si despre Ajunare sau despre cum se poate trai fara a manca 169

LIX. Despre Divinatia ce se face prin Vise 174