Magia Cereasca

Filosofia Oculta (Cartea II)

Agrippa isi incepe De occulta Philosophia declarand ca nimeni nu trebuie sa se ocupe de magie daca nu cunoaste perfect fizica - matematica si teologia. In prima parte - despre magia naturala - el dezvolta teoria celor trei lumi: Elementalul - Celestul si Intelectualul - fiecare lume fiind guvernata...

Produsul nu mai este disponibil in magazinul nostru.
Magia Cereasca - Filosofia Oculta (Cartea II)
Colectia
QUINTA ESSENTIA
Anul publicarii
2010
Coperta
Brosata
Format
13 x 22 cm.
Numar pagini
240
ISBN
978-973-111-180-3
Cod Bare EAN
5948417190165

Descriere

Agrippa isi incepe De occulta Philosophia declarand ca nimeni nu trebuie sa se ocupe de magie daca nu cunoaste perfect fizica, matematica si teologia. In prima parte, despre magia naturala, el dezvolta teoria celor trei lumi: Elementalul, Celestul si Intelectualul, fiecare lume fiind guvernata de lumea ei superioara si resimtindu-i influenta. El analizeaza "virtutile oculte ale lucrurilor" (deosebite de calitatile lor elementare, imediat perceptibile), asa cum provin ele din Idei, din Sufletul Cosmosului si din influxurile planetare, ce atractii si ce respingeri suscita ele intre speciile animale, vegetale si minerale. Partea a doua, despre Numere, explica nu numai puterea lor magica, dar si secretele armoniei muzicale si ale zodiacului. Ultima parte, despre magia ceremoniala, se ocupa de efectul numelor divine, de ierarhia ingerilor, de cele noua clase ale spiritelor rele, de rituri, extaz, puritate, amestecand intr-o sinteza uluitoare invataturile lui Moise, ale lui Hristos, ale lui Orfeu, Democrit si Plotin.

Alexandrian - Istoria filosofiei oculte

CUPRINS

I. Despre necesitatea stiintelor Matematicii si despre multimea operatiunilor minunate ce pot fi facute prin artele Matematice 9

II. Despre Numere, despre Puterea lor si despre Virtutea lor 13

III. Cat sunt de mari Potentele pe care le au Numerele, atat in lucrurile firesti cat si in cele suprafiresti 15

IV. Despre Unu si despre Scara sa 17

V. Despre numarul Doi si despre Scara sa 19

VI. Despre numarul Trei si despre Scara sa 22

VII. Despre numarul Patru si despre Scara sa 26

VIII. Despre numarul Cinci si despre Scara sa 28

IX. Despre numarul Sase si despre Scara sa 34

X. Despre numarul Sapte si despre Scara sa 36

XI. Despre numarul Opt si despre Scara sa 48

XII. Despre numarul Noua si despre Scara sa 50

XIII. Despre numarul Zece si despre Scara sa 51

XIV. Despre numerele Unsprezece, Doisprezece si despre dubla Scara a Numarului Doisprezece: Cabalistica si Orfica 57

XV. Despre Numerele ce sunt mai mari decat Doisprezece, despre puterea si virtutile lor 61

XVI. Despre Semnele Numerelor ce pot fi redate prin Gesturi 66

XVII. Despre diferitele Caractere folosite de Romani pentru redarea Numerelor 69

XVIII. Semne folosite de Greci pentru notarea Numerelor 70

XIX. Despre Caracterele scrierii Ebraice, Chaldeene si cate ceva despre Scrierea Magilor 72

XX. Ce valori Numerice le sunt atribuite Literelor si despre modalitatea de a face Previziuni prin aceste numere 75

XXI. Ce Numere le sunt consacrate Divinitatilor si care Numere le sunt atribuite Elementelor 78

XXII. Privitor la Tablitele cu Patratele Planetelor, despre virtutile acestora, despre formule, precum si despre numele divine, despre inteligentele si daimonii ce le guverneaza 81

XXIII. Cu privire la Figurile si Corpurile Geometrice, invatand care sunt puterile lor in lucrarea de Magie; despre Figurile reprezentative ce corespund fiecarui element, precum si Cerului insusi 94

XXIV. Despre armonia Muzicala, despre energiile si despre Puterea ei 97

XXV. Despre Sunet, despre Acord si de unde le vine aceasta minunata putere din toate actiunile lor 100

XXVI. Despre Concordanta Sunetelor si Acordurilor cu Astrele, cu celelalte corpuri ceresti, precum si despre sunetele si acordurile ce se acorda cu fiecare stea 102

XXVII. Privitor la Proportiile, Masura si Armonia Corpului omenesc 107

XXVIII. Privitor la Alcatuirea si Armonia Sufletului omului 119

XXIX. Despre Observarea lucrurilor Ceresti, necesara in orice Practica de Magie 121

XXX. Ce ne invata cand anume sunt mai Puternice Influentele Planetelor 123

XXXI. Despre Observarea Stelelor fixe si despre firea acestora 124

XXXII. Despre Soare, despre Luna si despre motivele pentru care ele sunt magice 126

XXXIII

Despre Casele Lunii si despre Puterile lor 130

XXXIV. Despre adevarata Miscare a corpurilor ceresti, ce trebuie observata in a Opta Sfera, a Zodiacului, si despre natura Orelor Planetelor 135

XXXV. Despre Modul in care Lucrurile Conventionale, cum sunt imaginile, pecetile, amuletele si altele asemanatoare, primesc unele virtuti de la Corpurile Ceresti 136

XXXVI. Despre Imaginile Zodiacului, despre Virtutile ce le dobandesc ele, acestea fiind imprimate de catre Stelele ce le reprezinta 138

XXXVII. Referitor la Infatisarile Aspectelor, la virtutile pe care acestea le au, precum si despre alte Reprezentari din afara Zodiacului 140

XXXVIII. Despre Reprezentarile lui Saturn 146

XXXIX. Despre Reprezentarile lui Jupiter 147

XL. Despre Reprezentarile lui Marte 148

XLI. Despre Reprezentarile Soarelui 149

XLII. Despre Reprezentarile lui Venus 150

XLIII. Despre Reprezentarile lui Mercur 150

XLIV. Despre Reprezentarile Lunii 151

XLV. Privitor la Reprezentarile capului si cozii Dragonului Lunii 152

XLVI. Despre Reprezentarilor Caselor Lunii 153

XLVII. Despre Reprezentarile stelelor fixe Binevoitoare 157

XLVIII. Despre Figurile Geomantice ce fac trecerea de la reprezentari la caractere sau simboluri; Tabelul acestor figuri. 159

XLIX. Despre Reprezentarile ale caror imagini nu sunt facute dupa chipul si asemanarea unor imagini ceresti, ci dupa Asemanarea a ceea ce doreste cel care face lucrarea de magie si potrivite cu Intentiile acestuia 159

L. Privitor la unele Calcule Ceresti si despre alcatuirea unor reprezentari dupa modelul acestora 162

LI. Despre Caracterele alcatuite dupa chipul si asemanarea celor Ceresti, despre modul in care ele sunt deduse din simbolurile Geomanticii si tabelul acestora 167

LII. Privitor la Caracterele ce sunt deduse din unele Asemanari cu Lucrurile 168

LIII. Nimeni nu poate face Previziuni daca nu are cunostinte de Astrologie 173

LIV. Cu privire la Sorti sau Intamplare si de unde isi primesc acestea puterea de a face Previziuni 175

LV. Despre Sufletul Lumii si despre Corpurile Ceresti, asa cum sunt prezentate in traditiile Poetilor si Filosofilor 178

LVI. In care cele spuse in precedent se Confirma pe calea Ratiunii 179

VII. Ce ne invata ca Sufletul Lumii si Sufletele Ceresti au facultatea de a Rationa si ca ele participa la Inteligenta Divina 181

LVIII. Despre Numele Sufletelor Ceresti, despre Dominatia lor asupra lumii de aici jos, adica asupra Omului 182

LIX. Despre cele sapte Planete ce conduc lumea si despre Numele lor folosite in discursul celor ce practica Magia 185

LX. In care se spune ca Blestemele isi imprima in mod firesc Puterea lor pe lucrurile exterioare; din care invatam modul in care Inteligenta Omului parvine pas cu pas in Lumea Inteligibila, devenind asemanatoare celor mai sublime spirite si inteligente 189

Note suplimentare 197

Indice general de nume 207

Bibliografie 227

Magia Naturala - Filosofia Oculta (Cartea I)

Magia Cereasca - Filosofia Oculta (Cartea II)

Magia Ceremoniala - Filosofia Oculta (Cartea III)


Cornelius Agrippa Von Nettesheim

S-a nascut in Germania, la Koln, in 1486. Prin 1507, pleaca la Paris pentru a-si completa studiile. Un an mai tarziu, il regasim in Spania, in serviciul militar al regelui Aragonului, ca maistru artificier, specialist in piromantie, iar de aici trece in Italia, apoi in Franta, oprindu-se la Avignon, Lyon si Bourgogne. Dupa experienta aventuroasa din Catalonia, in 1509, il regasim la Dole, in Franta, conferentiind la universitatea din acest oras. Insa, in anul urmator, 1510, se afla la Londra, "intr-o misiune secreta". Revenind in Germania, in acelasi an, il viziteaza pe Trithemius la Wurzburg si ii cere acestuia sa-si exprime opiniile privitoare la Filosofia oculta, in varianta ce a circulat, o vreme, in manuscris.In 1511 pleaca in Italia si, intre 1511 si 1517, locuieste la Pavia; participa, in calitate de teolog, recomandat de catre cardinalul de Santa-Croce, la Conciliul de la Pisa (1511). Tot la Pavia, se casatoreste in 1515, iar, apoi, la Turin, ocupa functia de consilier al imparatului Maximilian al II-lea.

Revine in Germania si, intre 1518 si 1520, timp de doi ani, este consilier platit si orator (syndic) in orasul Metz, iar din 1523 ocupa functia de medic al orasului Frieburg. Dupa numai un an, se afla la Lyon, in serviciul reginei Luiza de Savoia, mama regelui Francisc I. Cade in dizgratia reginei si in urmatorii patru ani traieste intr-o relativa saracie. Paraseste orasul Lyon, impreuna cu sotia si cei sase copii, pentru a se stabili in Tarile de Jos, ca medic, in orasul Anvers, iar apoi ocupa o functie imperiala la Malines, ca istoriograf si consilier al imparatului Carol Quintul (1529-1532). Moare la Grenoble, in 1535, si a fost inmormantat in manastirea dominicanilor.

 

Opera(selectiv):

1515 - Oratio habita Papiae, in praelectione Hermetis Trismegisti, de potentate et potentia Dei, discurs tinut la Universitatea din Pavia, cu prilejul deschiderii seriei de cursuri publice, in prezenta lui Jean de Gonzague, marchiz de Mantova.

Oratio de praelectione convivi Platonis, amoris laudem continens, discurs de prezentare a dialogului Banchetul de Platon, rostit cu prilejul inaugurarii cursurilor la una dintre universitatile din nordul Italiei.

1517 - In Artem brevem Raimundi Lulli commentaria, la care este anexat un tabel rezumativ al comentariilor referitoare la Ars brevis de Raimond Lulle.

1519 - De originali peccato disputabilis opinionis declamatio, dedicata lui Theodoric episcop de Cyrene.

1529 - De incertitudine et vanitate scientiarum et artium, atque excellentia Verbi Dei, declamatio, insotita de privilegiul acordat de Carol Quintul, valabil sase ani, pentru urmatoarele scrieri: Philosophia Occulta, De incertitudine..., doua comentarii la Ars brevis de Raimundus Lullus, patruzeci si una de scrisori din corespondenta sa, zece conferinte, si asa-numitele epigrame, versuri ocazionale dedicate unora dintre personalitatile din acel timp. Cartea a aparut concomitent la Paris si la Anvers si a fost condamnata de Sorbona in 1530; i-a fost dedicata omului de afaceri Augustino Fornari, civi Genuensis si viro domino.

1530 - Philosophia Occulta sive Magia (sive Magia apare alaturat numai la titlul primului volum). Tiparirea cartii a inceput simultan, la Anvers si la Paris, si s-a incheiat la 15 februarie 1531, dupa aparitia primului volum. La 2 martie 1531, cenzorii de la Sorbona condamna atat cartea cat si autorul.

1533 - Filosofia oculta, prima editie completa a celor trei volume a aparut in luna iulie, la Koln, intitulata astfel: Henrici Cornelii Agrippae ab Nettesheim a Consiliis et archivis Iuditiarii sacrae Caesarae Majestatis: DE OCCULTA PHILOSOPHIA. Libri tres. La sfarsitul celui de al treilea volum este scris: Finis. Anno M.D.XXXIII. Mense Julio.

Corespondenta lui Agrippa insumeaza patru sute cincizeci si una de scrisori, distribuite de el insusi in sapte carti, dintre care patruzeci si una au fost publicate in timpul vietii: treisprezece in 1532, iar douazeci si opt in 1534, in continuarea textelor polemice asupra monogamiei Sfintei Ana. Saptezeci dintre scrisorile primite sau trimise de Agrippa au fost traduse in limba franceza de Jean Orsier, cu titlul: Henri Cornelis Agrippa, sa vie et son oeuvre d'apres sa correspondance, Paris, 1911.

Maria Genescu

 *

"La numai douazeci de ani, Agrippa a fost invitat de niste seniori francezi pentru a lucra in arta Chrysopeei; doi ani mai tarziu, publica si explica dificila si obscura carte a lui Reuchlin De verbo mirifico. Vorbea opt limbi; a fost ales de cardinalul de Sainte-Croix pentru a participa la Conciliul ce urma sa aiba loc la Pisa; Papa i-a scris o scrisoare de incurajare pentru a continua si a duce la bun sfarsit ceea ce incepuse; in Franta, cardinalul de Lorena a tinut sa fie nasul unuia dintre fiii sai; un marchiz din Italia, regele Angliei, cancelarul Mercur Gatinaria si Margareta, printesa de Austria, l-au chemat, in acelasi timp, in serviciul lor. In sfarsit, a fost prieten cu patru cardinali, cu cinci episcopi, precum si cu toti oamenii celebri ai vremii, ca Erasm, le Fevre, d'Etaples, Trithemius, Capito, Melancthon, Capellanus, Montius si Cantiuncula.

De aceea, nu ma mira deloc ca Jacques Gohory il aseaza inter clarissima sui saeculi lumina; ca Ludwig Wigius il numeste Venerandum Dominum Agrippam, literarumque omnium miraculum et amorem bonoru; ca Wier, Melchior Adam si inca multi altii vorbesc despre el in termeni laudativi.  Toate aceste demnitati il aseaza printre cele mai de seama personalitati ale veacului sau".

Carti din colectia Quinta essentia

Ce spun alti cititori

Ai citit cartea?
Posteaza recenzia

Detalii

SKU
000U16
Anul aparitiei
2010
Tip coperta
Brosata
Format
13 x 22 cm.
Limba
Romana
Nr. pagini
240
ISBN
978-973-111-180-3
Traducator
Maria Genescu

Articole