Magia Ceremoniala

Filosofia Oculta (Cartea III)

Am intocmit aceasta lucrare pentru voi - fiii stiintei si ai intelepciunii - ca voi sa adunati la un loc - cum se cuvine - toate cele pe care noi cu buna stiinta le-am imprastiat - asezandu-le in locuri diferite; ceea ce noi am lasat ascuns intr-un loc - am lasat sa se vada intr-alta parte - pentru...

Produsul nu mai este disponibil in magazinul nostru.
Magia Ceremoniala - Filosofia Oculta (Cartea III)
Colectia
QUINTA ESSENTIA
Anul publicarii
2010
Coperta
Brosata
Format
13 x 22 cm.
Numar pagini
320
ISBN
978-973-111-185-8
Cod Bare EAN
5948417190202

Descriere

Am intocmit aceasta lucrare pentru voi, fiii stiintei si ai intelepciunii, ca voi sa adunati la un loc, cum se cuvine, toate cele pe care noi cu buna stiinta le-am imprastiat, asezandu-le in locuri diferite; ceea ce noi am lasat ascuns intr-un loc, am lasat sa se vada intr-alta parte, pentru ca, in felul acesta, sa poata ajunge la intelegerea voastra.

Am scris anume pentru voi, cei care aveti inteligenta neintinata, formata si conformata pentru a pastra ordinea valorilor vietii, care aveti o gandire casta si sfioasa, crezand cu teama si frica in Dumnezeu, care n-aveti mainile manjite cu crime si pacate, care sunteti cuviinciosi, sobri si modesti.

Aceasta stiinta am pastrat-o numai pentru voi, stiind ca sunteti singurii care o vor putea deslusi, iar cand inteligenta voastra va castiga un spor de profunzime, veti putea descoperi arcanele pe care le-am prezentat invaluite in enigme, caci atunci si numai atunci veti fi patrunsi pe de-a intregul de nebiruita stiinta a Magiei.

Cornelius Agrippa

CUPRINS

CAPITOLUL I

Despre necesitatea, puterea si folosul Religiei

CAPITOLUL II

Despre Tacere, si despre ascunderea acelor lucruri ce sunt Misterii si taine ale Religiei

CAPITOLUL III

Ce fel de Innobilare este necesara pentru a deveni un Mag adevarat si un facator de minuni

CAPITOLUL IV

Despre cele doua suporturi ale Magiei Ceremoniale: Religia si Superstitia

CAPITOLUL V

Despre cele trei Calauze ale Religiei ce ne conduc pe calea Adevarului

CAPITOLUL VI

In ce fel Sufletul, asistat de aceste Calauze, se inalta in Firea Dumnezeiasca, devenind facator de Minuni

CAPITOLUL VII

De ce este necesar ca Magicianul sa-l Cunoasca pe adevaratul Dumnezeu si despre parerea pe care Vechii Magicieni si Filosofi au avut-o despre Dumnezeire

CAPITOLUL VIII

Despre opiniile Filosofilor Antici privind Treimea

CAPITOLUL IX

Care este Adevarata credinta ortodoxa cu privire la Dumnezeu si la Treime

CAPITOLUL X

Despre Emanatiile Divine pe care Evreii le numesc Numeri, despre altele, despre Atributii, despre gentili, despre Zei si despre divinitati; despre cei zece Sefiroti si despre cele zece Nume ale lui Dumnezeu preasfant.

CAPITOLUL XI

Despre Numele Divine, despre Puterile si Virtutile lor

CAPITOLUL XII

Despre Inducerea Virtutilor Numelor divine in cele aflate in lumea de aici jos prin Mijlocitori anume

CAPITOLUL XIII

Despre Madularele lui Dumnezeu si despre modul in care le Influenteaza pe ale noastre

CAPITOLUL XIV

Despre Zeii Gentililor, despre Sufletele corpurilor Ceresti si despre Locurile ce au fost consacrate fiecarei Divinitati

CAPITOLUL XV

Privitor la parerea Teologilor nostri despre Sufletele Ceresti

CAPITOLUL XVI

Despre Inteligente si despre Daimoni, despre cele trei genuri diferite in care se impart, despre feluritele lor Porecle, iar apoi despre Daimonii Infernali si Subterani

CAPITOLUL XVII

Despre aceiasi sau despre Ingeri, in viziunea Teologilor

CAPITOLUL XVIII

Despre Ordinele Daimonilor Rai, despre Caderea lor si despre Feluritele lor naturi

CAPITOLUL XIX

Cu privire la Trupurile Daimonilor

CAPITOLUL XX

Despre Dusmania Daimonilor Rai si despre Grija celor Buni care vegheaza asupra noastra

CAPITOLUL XXI

Despre Ascultarea fata de Geniul nostru, si despre cum putem sa descoperim Natura lui

CAPITOLUL XXII

Fiecare om are Trei ingeri Pazitori; locul de unde vine fiecare dintre ei

CAPITOLUL XXIII

Despre Limbajul Ingerilor si despre vorbirea lor intre ei si cu noi

CAPITOLUL XXIV

Despre Numele Spiritelor si despre diferitele lor contributii, apoi despre Spiritele ce carmuiesc Stelele, despre Semne, despre Polii cerului si despre Elemente

CAPITOLUL XXV

Despre cum anume Invatatii Evrei extrag Numele sacre ale Ingerilor din Scripturile sfinte; despre cei 72 de Ingeri purtatori ai Numelui lui Dumnezeu; Tabelele Ziruph si Tabelele Comutatiilor de litere si de numere

CAPITOLUL XXVI

Cum putem afla Numele Spiritelor si ale Geniilor in functie de asezarea Corpurilor Ceresti

CAPITOLUL XXVII

Despre Arta de a Calcula aceste feluri de Nume, dupa traditia Cabalistilor

CAPITOLUL XXVIII

Felul in care Numele Spiritelor sunt luate uneori de la insesi Lucrurile pe care ele le conduc

CAPITOLUL XXIX

Despre Caracterele si Pecetile Spiritelor

CAPITOLUL XXX

Alta metoda de alcatuire a Caracterelor transmise de Cabalisti

CAPITOLUL XXXI

Mai exista inca un alt fel de Caractere sau Insemne ale Spiritelor ce pot fi cunoscute numai prin Revelatie


Cornelius Agrippa Von Nettesheim

S-a nascut in Germania, la Koln, in 1486. Prin 1507, pleaca la Paris pentru a-si completa studiile. Un an mai tarziu, il regasim in Spania, in serviciul militar al regelui Aragonului, ca maistru artificier, specialist in piromantie, iar de aici trece in Italia, apoi in Franta, oprindu-se la Avignon, Lyon si Bourgogne. Dupa experienta aventuroasa din Catalonia, in 1509, il regasim la Dole, in Franta, conferentiind la universitatea din acest oras. Insa, in anul urmator, 1510, se afla la Londra, "intr-o misiune secreta". Revenind in Germania, in acelasi an, il viziteaza pe Trithemius la Wurzburg si ii cere acestuia sa-si exprime opiniile privitoare la Filosofia oculta, in varianta ce a circulat, o vreme, in manuscris.In 1511 pleaca in Italia si, intre 1511 si 1517, locuieste la Pavia; participa, in calitate de teolog, recomandat de catre cardinalul de Santa-Croce, la Conciliul de la Pisa (1511). Tot la Pavia, se casatoreste in 1515, iar, apoi, la Turin, ocupa functia de consilier al imparatului Maximilian al II-lea.

Revine in Germania si, intre 1518 si 1520, timp de doi ani, este consilier platit si orator (syndic) in orasul Metz, iar din 1523 ocupa functia de medic al orasului Frieburg. Dupa numai un an, se afla la Lyon, in serviciul reginei Luiza de Savoia, mama regelui Francisc I. Cade in dizgratia reginei si in urmatorii patru ani traieste intr-o relativa saracie. Paraseste orasul Lyon, impreuna cu sotia si cei sase copii, pentru a se stabili in Tarile de Jos, ca medic, in orasul Anvers, iar apoi ocupa o functie imperiala la Malines, ca istoriograf si consilier al imparatului Carol Quintul (1529-1532). Moare la Grenoble, in 1535, si a fost inmormantat in manastirea dominicanilor.

 

Opera(selectiv):

1515 - Oratio habita Papiae, in praelectione Hermetis Trismegisti, de potentate et potentia Dei, discurs tinut la Universitatea din Pavia, cu prilejul deschiderii seriei de cursuri publice, in prezenta lui Jean de Gonzague, marchiz de Mantova.

Oratio de praelectione convivi Platonis, amoris laudem continens, discurs de prezentare a dialogului Banchetul de Platon, rostit cu prilejul inaugurarii cursurilor la una dintre universitatile din nordul Italiei.

1517 - In Artem brevem Raimundi Lulli commentaria, la care este anexat un tabel rezumativ al comentariilor referitoare la Ars brevis de Raimond Lulle.

1519 - De originali peccato disputabilis opinionis declamatio, dedicata lui Theodoric episcop de Cyrene.

1529 - De incertitudine et vanitate scientiarum et artium, atque excellentia Verbi Dei, declamatio, insotita de privilegiul acordat de Carol Quintul, valabil sase ani, pentru urmatoarele scrieri: Philosophia Occulta, De incertitudine..., doua comentarii la Ars brevis de Raimundus Lullus, patruzeci si una de scrisori din corespondenta sa, zece conferinte, si asa-numitele epigrame, versuri ocazionale dedicate unora dintre personalitatile din acel timp. Cartea a aparut concomitent la Paris si la Anvers si a fost condamnata de Sorbona in 1530; i-a fost dedicata omului de afaceri Augustino Fornari, civi Genuensis si viro domino.

1530 - Philosophia Occulta sive Magia (sive Magia apare alaturat numai la titlul primului volum). Tiparirea cartii a inceput simultan, la Anvers si la Paris, si s-a incheiat la 15 februarie 1531, dupa aparitia primului volum. La 2 martie 1531, cenzorii de la Sorbona condamna atat cartea cat si autorul.

1533 - Filosofia oculta, prima editie completa a celor trei volume a aparut in luna iulie, la Koln, intitulata astfel: Henrici Cornelii Agrippae ab Nettesheim a Consiliis et archivis Iuditiarii sacrae Caesarae Majestatis: DE OCCULTA PHILOSOPHIA. Libri tres. La sfarsitul celui de al treilea volum este scris: Finis. Anno M.D.XXXIII. Mense Julio.

Corespondenta lui Agrippa insumeaza patru sute cincizeci si una de scrisori, distribuite de el insusi in sapte carti, dintre care patruzeci si una au fost publicate in timpul vietii: treisprezece in 1532, iar douazeci si opt in 1534, in continuarea textelor polemice asupra monogamiei Sfintei Ana. Saptezeci dintre scrisorile primite sau trimise de Agrippa au fost traduse in limba franceza de Jean Orsier, cu titlul: Henri Cornelis Agrippa, sa vie et son oeuvre d'apres sa correspondance, Paris, 1911.

Maria Genescu

 *

"La numai douazeci de ani, Agrippa a fost invitat de niste seniori francezi pentru a lucra in arta Chrysopeei; doi ani mai tarziu, publica si explica dificila si obscura carte a lui Reuchlin De verbo mirifico. Vorbea opt limbi; a fost ales de cardinalul de Sainte-Croix pentru a participa la Conciliul ce urma sa aiba loc la Pisa; Papa i-a scris o scrisoare de incurajare pentru a continua si a duce la bun sfarsit ceea ce incepuse; in Franta, cardinalul de Lorena a tinut sa fie nasul unuia dintre fiii sai; un marchiz din Italia, regele Angliei, cancelarul Mercur Gatinaria si Margareta, printesa de Austria, l-au chemat, in acelasi timp, in serviciul lor. In sfarsit, a fost prieten cu patru cardinali, cu cinci episcopi, precum si cu toti oamenii celebri ai vremii, ca Erasm, le Fevre, d'Etaples, Trithemius, Capito, Melancthon, Capellanus, Montius si Cantiuncula.

De aceea, nu ma mira deloc ca Jacques Gohory il aseaza inter clarissima sui saeculi lumina; ca Ludwig Wigius il numeste Venerandum Dominum Agrippam, literarumque omnium miraculum et amorem bonoru; ca Wier, Melchior Adam si inca multi altii vorbesc despre el in termeni laudativi.  Toate aceste demnitati il aseaza printre cele mai de seama personalitati ale veacului sau".

Carti din colectia Quinta essentia

Ce spun alti cititori

Ai citit cartea?
Posteaza recenzia

Detalii

SKU
000U20
Anul aparitiei
2010
Tip coperta
Brosata
Format
13 x 22 cm.
Limba
Romana
Nr. pagini
320
ISBN
978-973-111-185-8
Traducator
Maria Genescu

Articole